BURICUL PĂMÂNTULUI

Încă din copilărie, asta se întâmpla prin anii '60, am auzit o expresie, pe care pentru prima dată nu i-am realizat realismul sau irealismul ei. Expresia a fost : „Da ce mă, te crezi buricul Pământului”. Fiind atent la lucrurile din jur, am observat că erau unii care încercau să fie mai „cu moţ” decât ceilalţi. Din fericire comunismul a uniformizat societatea, toţi oamenii fiind egali, nu-i aşa, şi această expresie a căzut în invalabilitate.(sic)

Cred că această expresie, „cu buricul pământului”, a mai fost folosită pe meleagurile noastre, dar în situaţii întâmplate poate doar pe plan local.
În zilele astea, mi-a venit în gând, această expresie, datorită vieţii de zi cu zi în România, observând comportamentul semenilor mei, în special a celor care apar în mass media.
Expresia în sine nu se mai foloseşte, dar comportamentul majorităţii, este exact ca şi cum el ar fi buricul Pământului.
Chiar şi nararea diferitelor aspecte ale activităţii, sau întâmplărilor din viaţa reală, sunt prezentate de către narator, în genul, eu sunt buricul Pământului.
Moderatorii de la televizor vorbesc si perorează ca şi cum ei ar fi buricul Pământului.
Este suficient să te uiţi la orice emisiune, indiferent de care, ca să realizezi că prezentatorii se cred buricul Pământului. Excepţie fac ştiriştii care citesc după prompter.
Apar la televizor specimene umane, care prezintă diferitele aspecte ale vieţii româneşti în două moduri. Ori de critică, ori cu soluţii rupte de realitatea românească, dar prezentate în aşa mod ca noi ceilalţi să receptăm mesajul, ca şi cum ne-ar fi venit de la „buricul Pământului”.
Cel mai haios talk show televizat, este acela când moderatorul face greşeala să invite un politician, care deja este convins că el este buricul Pământului.
De obicei moderatorii evită să invite astfel de interlocutori. Deoarece ajung la dispute verbale care nu cadrează cu subiectul emisiunii.
Şi exemple de persoane ce se cred buricul Pământului avem destule. Politicieni, ziarişti, patroni, analişti economici şi politici, etc. Oameni pentru care, importantă este numai persoana sa, ceilalţi sunt insignifianţi. Toate faptele sale se supun acestui corolar de bază în mintea şi comportamentul acestui gen de persoane, persoana proprie.
Pentru acest gen de persoane, sfatul meu, este sa folosească ca „microfon” pentru peroraţii şi dezertaţii, instrumentul ce se află începând de la 20 cm mai jos de buric, la bărbaţi.
Este unicul „microfon” care este făcut special pentru acest gen de oameni.
Şi chiar dacă vorbesc cu „stropi” pot să-l lingă sau să şi-l bage şi în gură, că nu se strică.