duminică, 15 noiembrie 2009

TOTUL ESTE...PERFECT ?!?!?!

Românii au multe vorbe de duh, poveţe, sfaturi şi proverbe. Unul din acestea, transformat de mediul popular, sună cam aşa : „Teoria, ca teoria, dar practica ne omoară!”
Am citit acel material, şi îmi menţin convingerea că la ora actuală, genul acesta de abordare a vieţii şi a problemelor este cam în afara mileniului III.

Sunt convins că poţi gândi pozitiv, dacă eşti sătul şi stai la căldură. Teoriile de fericire merg aplicate în „raiul” propovăduit de sectele religioase.
La ora actuală pe planeta Pământ, totul a căzut în material, adio spiritual. Spiritualul este tratat ca ceva deosebit, ca ceva măreţ, înălţător, şi care nu poate fi abordat decât dacă eşti special.
Este exact ce urmăresc rechinii şi stăpânii finanţelor mondiale, ca cei care mai pot gândi cu mintea lor, şi să-şi pună întrebări asupra drepturilor de a conduce omenirea de către EI, să fie ocupaţi, să li se dea o direcţie de gândire. Mai pe româneşte, faceţi voi filozofie, nu vă gândiţi de ce conducem noi lumea şi pe tine, de ce impunem reguli care transformă fiinţa umană în nişte sclavi pe plantaţie, că atunci când se va termina marcajul la „stupid people”, va veni şi rândul filozofilor şi gânditorilor în spiritual, să fie şi ei marcaţi.
La concret acum. Omul civilizat, de mic copil ia contact cu lumea spirituală, cu ajutorul religiei, unde pentru prima dată are viziunea spiritului, care este mai puternic decât materialul.
Deci a existat şi ar exista spiritualul în viaţa umană, dacă oligarhia mondială nu ar fi transformat religia şi biserica într-o afacere de familie.
Când toată cultura unei naţiuni, este axată pe competiţie, începând de la cea mai fragedă vârstă până la maturitate şi mai departe chiar, să vii şi să spui că există în sufletul omenesc în gândurile lui, o forţă care îi poate schimba viaţa dacă doreşte, este pueril şi lipsit de sens.
Privind lucrurile simplist, aş putea spune teoretic vorbind, că şi cei care au fost închişi de comunişti şi care şi-au găsit „libertatea” gândirii chiar aflându-se încarceraţi, au fost „liberi” de fapt, cum de astfel s-a şi marşat pe această teorie în diferite materiale scrise şi filmate.
Dar nu cred că există aberaţie mai mare, ca purtătorul de suflet respectiv fiinţa fizică umană, să fie închisă ca un animal, dar vezi doamne, ea nu se gândeşte că este închisă ci că este liberă!
Este exact direcţia de gândire pe care călăii lumii o implementează în subconştientul oamenilor, ca atunci când aceştia ajung să fie închişi, în loc să se revolte şi să atace paznicii chiar cu riscul de a muri, să se simtă liberi în gând şi spirit. Ha, ha, ha,!!!!
Toată chestia este de râs dacă nu ar fi de plâns. Înţeleg ca o societate umană, să aibă legi care organizează acea societate, nu legi care impun reguli şi numai obligaţii.
Dar când vreodată în civilizaţia umană, legile au fost făcute să creeze ceva bun pentru umanitate?!
Niciodată! Societatea umană la începuturile ei, se conducea după nişte reguli împământenite, legi nescrise, legi dobândite şi verificate prin experienţele prin care au trecut oamenii.
Cum poţi să vi să impui o lege, fără să fie experimentată şi de ale cărei beneficii se vor bucura numai o anumită parte a populaţiei, de regulă din clasa conducătoare. Nu am auzit de vreo cutumă sau obicei popular, care să nu fie valabil la toţi membri din acea comunitate.
Omenirea a plecat pe calea pierzaniei atunci când a luat fiinţă sistemul monetar, cu hârtii tipărite de nişte şmecheri, hârtii denumite pompos bancnote.
Orice om din popor ştia că o monedă din aur sau argint, fiind folosită de mulţi oameni, datorită frecării, conform legilor fizicii, să nu mai aibă greutatea reală, adică greutatea când a fost creeată acea monedă. S-au găsit nişte şmecheri, care în loc să se axeze pe construirea de balanţe exacte, cu care să se măsoare monedele, şi să fie implementate peste tot, au prostit lumea şi au spus, că e mai bine ca aceste monede să stea depozitate undeva la loc sigur, adică LA EI, şi ei să tipărească nişte hârtii, care să reprezinte acea cantitate de monedă depozitată, iar lumea să le folosească pe acelea pe post de monedă de schimb sau plăţi.
Şi uite că omenirea a fost prostită de aceşti indivizi, care au pus mâna pe majoritatea rezervelor de aur, şi au început să tipărească hârtii la greu, iar mai modern se produc bani în mediul virtual, şi această chestie a prins, fiind prostiţi oamenii şi cu această şmecherie.
Şi dacă o individă care lucrează în mediul financiar, fiind întrebată de mine, dacă atunci când România s-a împrumutat la FMI, treizeci de miliarde de dolari, aceşti bani au intrat fizic în ţară, sau au fost dolari virtuali, mi-a spus plină de convingere, că da, banii au venit fizic în România, lucrurile sunt grave.
Văd că opera de îndobitocire a oamenilor, de către oligarhia mondială, începe să dea roade nesperate chiar şi pentru EI. Sunt convins că această individă, ar pune botul cu succes la teoriile spiritului şi gândului bun sau rău, şi ar fi foarte încântată să arate şi ea cât de pătrunsă de spirit este. În realitate, cât de idioată este, ca vită umană.
De-a lungul istoriei schimbările s-au produs lent. Grupuri succesive de lideri incompetenţi au înlocuit pe cele precedente, dar cauzele care stau la baza problemelor sociale şi economice rămân, pentru că baza sistemelor de valori a rămas nemodificată. Problemele cu care ne confruntăm astăzi nu pot fi rezolvate politic sau financiar, deoarece acestea au un înalt nivel tehnic natural.
Suntem conştienţi de faptul că pentru a face trecerea de la cultura noastră actuală, care este politic incompetentă, orientată spre deficit şi învechită, către o nouă societate umană, va fi necesar un salt uriaş, atât în modul de gândire, cât şi în cel de acţiune.
Toate sistemele economice ale lumii - socialism, comunism, fascism chiar şi lăudatul sistem de afaceri libere - perpetuează stratificarea socială, elitismul, naţionalismul şi rasismul în primul rând, pe baza decalajului economic. Atâta timp cât un sistem social foloseşte banii sau schimbul economic, oamenii şi naţiunile vor încerca să-şi menţină avantajele economice competitive sau în cazul în care acestea nu pot face acest lucru prin mijloace comerciale, o vor face cu ajutorul intervenţie militare.
Într-un sistem monetar, puterea de cumpărare nu este legată de capacitatea noastră de a produce bunuri şi servicii. De exemplu, în timpul unei crize, există computere şi DVD-uri pe rafturile din magazin şi automobile în loturile de maşini, dar cei mai mulţi oameni nu au puterea de cumpărare pentru a le cumpăra. Pământul se află în acelaşi loc, sunt doar regulile jocului, care este învechit şi creează competiţie, privare şi suferinţe umane inutile.
Sistemul monetar a fost dezvoltat cu ani în urmă, ca un mijloc de control al comportamentului uman, într-un mediu cu resurse limitate. Azi banii sunt utilizaţi pentru a reglementa economia, nu în beneficiul general al populaţiei, ci pentru cei care controlează bogăţia financiară a naţiunilor.
Toate sistemele sociale, indiferent de filosofia politică, credințe religioase sau obiceiuri sociale, în cele din urmă depind de resursele naturale, de exemplu aer curat şi apă, teren arabil, tehnologia şi personalul necesar, pentru a menţine un standard ridicat de trai.
Pentru a înţelege mai bine sensul unei economii bazate pe resurse se poate lua în calcul acest lucru: dacă toţi banii din lume ar fi distruşi, atâta timp cât solul fertil, fabricile, şi alte resurse au rămas intacte, am putea construi orice alegem să construim, să îndeplim orice nevoie umană.
Nu banii sunt ceea ce oamenii au nevoie, ci mai degrabă accesul liber la necesitățile de viaţă. Într-o economie bazată pe resurse, bani ar fi irelevanți. Tot ce ar fi necesar, sunt resursele, fabricaţia şi distribuţia produselor.
Comportamentul uman este supus aceloraşi legi ca orice alt fenomen natural. Obiceiurile umane, comportamentele şi valorile sunt produse înrudite a culturii noastre. Nimeni nu se naşte cu sentimente de lăcomie, prejudecăți, habotnicie, patriotism şi ură; toate acestea sunt modele de comportament învăţate. Dacă anturajul este neschimbat, comportamente similare vor reapărea.
Într-o astfel de societate, măsura succesului se va baza mai degrabă pe împlinirea preocupărilor individuale, adică achiziţionarea de avere, proprietăți şi putere.
Când dimpotrivă, la individual, îţi poţi îndrepta resursele mentale, spre spirit şi gând.
Până atunci, toate vorbele doi bani nu fac, şi aş fi curios cum face un cap de familie, să aibă gânduri bune, sau să se gândească la spirit, când trebuie să plătească unor mafioţi cu guler alb, care nu au moştenit de la măsa nimic, facturi la : apă, gaze, energie electrică, taxă de drum, impozit la casă, TVA la orice, asigurări obligatorii către firme private, taxă de autostradă, taxă de pod, taxă de intrare într-o localitate, şi alte zeci de taxe şi impozite, impuse de către nişte rebuturi ale rasei umane.
Iar eu spre deosebire de alţii, privesc omenirea ca pe un tot unitar, nu ca indivizi şi naţiuni separate, controlate de nişte indivizi interesaţi în a menţine această stare de sclavie umană.

Niciun comentariu: