Umblând şi eu prin bloggosferă (ca orice computerist amator,(sic) care se respectă, având şi blog public, mai intru şi eu şi văd una, alta, mai învăţ ceva, că omul învaţă toată viaţa, indiferent de vârstă sau pregătire, şi am văzut şi eu cam ce au apreciat oamenii pe blog-uri.
Înainte de a comenta, vreau să spun că am ajuns la jumătatea vieţii, dar port în suflet încă, cei 20 de ani, sunt un romantic incurabil, un umanist şi un iubitor de natură.
Umanistul din mine, cred că este vinovat de caracterul meu. Întotdeauna am căutat să prezint celorlalte fiinţe umane din jurul meu, viaţa reală şi cum să-şi analizeze acţiunile sale, în aşa fel ca să nu-şi facă rău nici lui, dar nici altora. Am căutat să înţeleg viaţa, să spun şi celorlalţi ce am aflat eu, fiind gata să învăţ şi de la alţii.
Deocamdată, încep să mă îndoiesc de calitatea mea de fiinţă superioară, pentru că am încercat să afla aparatul de măsură, care m-a catalogat aşa şi nu l-am aflat niciunde.
Dar dacă nu sunt o fiinţă superioară, m-am convins că sunt o fiinţă raţională, având capacitatea de procesare a datelor şi informaţiilor primite din mediul de viaţă, mai bine, credem noi oamenii, decât celelalte fiinţe de pe această planetă. După ce mi-am încropit în minte această întrebare, am încercat să aflu, folosind standardele actuale de viaţă umană, ce fel de fiinţă umană sunt!
Folosind elemente de logică ajutătoare, am căutat să privesc oamenii într-un tot unitar, ca pe fiinţe aparţinând aceleiaşi specii. Numai că aici a intervenit un paradox.
Dacă la celelalte specii de animale, cele mai apropiate fiind cele domestice, existau diferenţe esenţiale între ele, am observat că şi la oameni există aceste diferenţe.
Dar ce am observat la animale nu se potriveşte la om. Dacă într-un grajd se află doi boi, fiecare cu porţia lui de fân în faţă, nici unul dintre ei nu se va duce să mănânce din fânul celuilalt, dacă acesta este pe moarte. Am observat la animale, că există un simţ de proprietate al teritoriului de vânătoare, pe care îl apără prin orice mijloace, sau un simţ de proprietate al femelei de reproducere, atacând orice mascul care se apropie de ea.
Am descoperit cu stupoare, târziu în viaţă, că nu există nici o deosebire între animal şi om. Aceleaşi instincte primare cu care se naşte orice fiinţă vie, instinctul de supravieţuire şi instinctul de perpetuare a speciei sunt caracteristice şi omului. Şi spre tristeţea şi durerea mea sufletească, unii dintre reprezentanţii rasei umane, se ocupă doar cu reactivarea şi menţinerea în stare activă a celor două instincte primare. Instinctul de supravieţuire, face ca sentimentul de frică să fie activ în fiinţa umană, iar unii se folosesc de acest sentiment pentru a domina alţi oameni.
Noi oamenii fiind fiinţe inteligente, (nu-i aşa?!), nu se mai foloseşte biciul sau mijloace necivilizate, acum în prag de mileniu trei. Acum se dau legi. Şi aceste legi nu pot fi date, decât dacă tu, ca om, eşti într-o luptă permanentă cu ceilalţi, pentru a supravieţui.
Unii dintre noi, mai inteligenţi ca alţii, dar cu o inteligenţă dirijată de interese proprii, au descoperit că oamenii pot fi păcăliţi, sau în termeni filozofici, manipulaţi.
Recunosc că multă vreme am privit societatea, oameni în general, ca pe un dat, fiind şi eu înrolat în turma de oameni care merge, cică înainte spre viitor.
Numai că am avut norocul, sau şansa, ce o fi, de a vedea câteva documentare, care brusc m-au luminat ca om, făcându-mă să cred că într-adevăr sunt o fiinţă superioară, numai că privind în jurul meu, trebuie să-mi fie jenă să afirm asta.
Mulţi dintre semenii mei, gândesc ca şi mine, dar marea majoritate a oamenilor, au început deja să se mulţumească cu grajdul curat şi cu fânul îndestulător.
Mă refer aici la faptul că majoritatea oamenilor, sunt umani şi corecţi, doar cu ajutorul cuvintelor, nu al faptelor. Aş face referire aici la poporul român, din care fac parte, cu toate că sunt convins că nici ceilalţi nu au alte mentalităţi.
Să luăm un singur exemplu. Discriminarea ţiganilor. Dacă întrebi orice român, dacă el discriminează pe ţigani, va afirma cu tărie că el este cel mai tolerant şi dacă cumva vrei să-l contrazici, e în stare să te ia şi la bătaie.
Perfect. Sunt de acord. Chiar înclin să dau crezare celor care spun că poporul român este tolerant şi cu frica lui Dumnezeu.
Sper că sunteţi de acord, că poate acesta este adevărul şi eu caut nod în papură poporului român care este un popor ales, deosebit şi nu face discriminare.
Pentru fraierii şi papagalii de români, care ar fi de acord cu această latură a poporului român, înainte de a se băşica de termenii cu care i–am gratulat, vreau să-şi răspundă lor, la următoarele fenomene.
Cum naiba se face, ca atunci când un român îşi cumpără o locuinţă, rudele îl sfătuiesc, sau chiar şi el afirmă, să nu existe vecini ţigani?! Cum naiba se face, că vânzătorul unei locuinţe, este rugat de vecinii care rămân pe loc, să nu vândă unui ţigan?!
Cum naiba se face, că un părinte care urmează să-şi înscrie copilul în clasa I-a, se interesează dacă sunt ţigani în clasă cu copilul său?!
Cum naiba se face, că atunci când un român cere informaţii despre o localitate pe care doreşte să o viziteze, primul lucru pe care i-l spune interlocutorul, sunt cartierele populate de către ţigani?!
Cum naiba se face, că mămica sau bunica, îl ceartă pe ăla micu’ dacă se murdăreşte, cu vorbele : parcă ai fi un ţigan!. De ce nu-i zice, parcă ai fi tac’tu când era mic ?! Te poţi numi popor tolerant, şi zici că vrei să integrezi ţiganii, dar menţii în DEX, verbul „a se ţigăni”?!?! Noi suntem la fel de ipocriţi ca americanii, care la fel dau pe gură că ei nu sunt rasişti, dar Haarlemul e în floare!!! Şi multe alte exemple sunt.
Dar să revin la ce am început, adică ce blog a fost apreciat de către românii ce navighează pe internet. Blog-ul lui James Crissilv.
Da, blog-ul lui James Crissilv, aţi citit bine! Văzând descrierea lui făcută pe weblog.ro, de către persoanele de acolo, bineînţeles că am accesat blog-ul şi am citit şi eu câteva postări de pe acesta. Nu am aflat nimic nou, decât faptul că oamenii apreciază tiparele, uniformitatea, descrisă de către predecesori ca pe nişte reguli de viaţă.
Dau cel mai mic exemplu. De ce înşeală bărbaţii?! Foarte general! Care bărbaţi şi când?! Îşi înşeală iubita, amanta sau nevasta?! La fiecare caz în parte alta este cauza!
De exemplu, bărbaţii în jurul vârstei de 30 de ani, dacă nu schimbă partenera câteodată, se va culca cât de curând ca boul pe coadă. Chiar dacă este dovedit aceasta, normal că nu se dau aceste informaţii publicului larg, că ar fi vai şi amar de umanitate.
Şi multe alte subiecte, care conduc spre un singur lucru. Citiţi voi pe blog-uri, fiţi romantici, visători, credeţi-vă umani, „că fânul vi-l aducem NOI” !
În concluzie, se încurajează formarea omului nou, mulţumit şi fericit, care visează, dar care nu stă să analizeze de ce se află el în postura, din ce în ce mai pregnantă de vită vorbitoare, şi care cât de curând va purta marcaj de tablă la ureche(sic).
Acum am înţeles de ce aşa puţini oameni, urmăresc documentarele de pe blog-ul meu, iar cei care le văd nu le recomandă altora.
Pentru că a înţelege Zeitgeist The Movie şi Zeitgeist Addendum, nu este suficient să ai o facultate. Trebuie să mai fi şi inteligent şi să vrei să nu mai fi vită.
Pentru că altfel nu înţeleg de ce oameni cu studii, au spus că nu sunt interesante, iar oameni muncitori, au spus că de abia acum înţeleg ei viaţa şi societatea !
Am ajuns la concluzia, că nu te poţi numi fiinţă superioară şi raţională, decât dacă TU, gândeşti cu mintea TA şi nu cu a altora.
Proiectul Venus, gândit de Jacque Fresco, consider că este viitorul omenirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu